Muzica
 


Boris M. Marian. - Precum Tristan

Acorda o nota acestei creatii :
( 1 vot )

Precum Tristan

Îndrăgostit precum Tristan ori Bergerac,
Fără speranță, fără nici un franc,
Aud o violină de departe,
De dincolo de viață și de moarte.
De-acolo vin acele duhuri rele
Ce ne dezbină și aruncă din nacele
Smoală și foc, în timp ce-n pacea codrului Madona
Își lăcrimează ochii . Templul din Altona
Era pustiu, totul era normal,
Copiii se făceau, creșteau,
Doar violina-și continua cântarea,
O tânguire care tulbură și marea,
Ea era blondă, ochii verzi-albaștri,
Bijuterie pentru călătoru-n aștri,
Pluteam cu ea, cer și pământ, totuna,
Era lumina, eu eram furtuna.
BMM
Domnul Smithson

Trezit la miezul nopții, domnul Smithson
Își căută ciorapii, mâna sa dădu peste altă mână
Care răspunse cu o strângere caldă,
Se miră oarecum, vecinul nu obișnuia să vină noapte
În vizită, auzi o voce, vino cu mine,
Am să-ți spun o poveste, stai jos, aici,
Sub pat și ascultă. Călătoream de trei zile
În derivă prin Golful Persic, de teamă,
Unul din tigri se prefăcuse în vioară,
Cânta și ne sfâșia, unul câte unul,
Părea ceva real, eram tot mai puțini,
Sufletele celor dispăruți se adunau în mine,
Am început să mă rog Dumnezeului Vers,
Guzganii alergau în jurul meu, eram deja singurul om,
Pe corabie, iată Legea, spuse Dumnezeu
În mijlocul furtunii, în fața ei stau Kafka și Kupka,
Sunt îngerii mei, ascultă-i. Se luminase de ziuă.
Domnul Smithson își notă repede cele întâmplate,
Avea o invitație la Academie, chiar nu știa ce va spune,
Acum, iată, textul era gata.
*********************************
Un corăbier în larguri de tristeți
Scoase pistolul și-mpușcă o muscă,
Era regina muștelor de aur,
Ieși Columb din bietul său cavou
și-l înjură pe corăbier ca pe-un tâlhar,
cum îndrăznești, măi, Jerry, să mă tulburi,
că Ieremia dă cu oiștea-n gard, nu mă mai mir,
dar tu, un amărât de corăbier, ce naiba faci
în insulele mele? Eu sunt Ulise, spuse Jerry, mai timid,
iar tată-meu e Joyce, vecinul Dumneavoastră,
Ulise, ne-Ulise, du-te-n larg, apoi, de unde ai pistol,
Eu n-am niciunul, de mult voiam să-i cer regelui Juan socoteală.
S-au luat la harță, dar, ciudat, ciudat porniră insulele
În derivă spre Alaska. Acolo, aurul curgea în văi ca apa,
Iar muște de niciunde nu vorbeau.
BMM




Bookmark and Share

 

 
 
Facebook
 
© 2007-2018 versuri-si-creatii.ro