Muzica
 


Dali Bora - L-am inselat...

Acorda o nota acestei creatii :
( 0 voturi )

În sunetul stins al viorii de toamna,

Când toata teama mea se scalda în tacere,

Si toate dorintele mele ma mimeaza perfect,

Chipul trandafirilor galbeni mi-e mai drag decât chipul sau.

Cred ca eu mereu l-am înselat,

Cu cateo floare patata de lumina,

Si cu cerul clar si albastru, vara,

Cu cateun cântec care îmi fura auzul,

Cu cateo privire patrunzatoare straina,

Cu noaptea ce ma linistea nespus,

Dar cel mai mult l-am înselat cu tine.

L-am înselat,

Iubirea noastra coclise de-atâta falsitate...

Si m-am regasit în tine.

Si chiar daca , niciodata nu ne vom avea cu-adevarat,

Noi suntem legati pentru eternitate,

Uneori o privire leaga mai strâns

decât orice lant de fier sau de aur,

Si uneori parfumul pielii înmiresmeaza

mai mult decât orice parfum scump.

Am avut zile în care simteam ca ma detesti,

Sa stiu ca si-n acele zile, n-ai încetat sa ma doresti.

Când am plâns ultima oara, stând pe trepte,

Stiam ca o sa vii si-o sa ma iei în brate.

M-ai legat de tine si mai mult,

printr-o simpla atingere a pieptului,

mai mult decât m-a legat el cu toate bijuteriile.

Si totusi, nu ti-am spus niciodata ca te iubesc , atunci,

desi, în fiecare secunda simteam ca vreau sa-ti spun.

Dar stii si tu, cuvintele nu au niciun rost,

si de ce as vrea sa par proasta,

când tu niciodata n-ai fost prost?

Poate , cândva, ne vom uita unul pe altul,

dar florile târzii de toamna îti vor amintii,

sa le pui zahar si sa le tai tulpina în patru,

si-ti vei dorii sa ma vezi din nou pe trepte, smiorcaindu-ma ca o fetita,

asteptând sa vii si sa ma strângi la pieptul tau.

Cred, asta e cel mai simplu si curat "te iubesc”,

si cel mai sincer ,

nespus dar resimtit...

în gânduri si vise,

în patul nostru plin de pacat,

si-n firele mele de par lungi, aruncate pretutindeni.




Bookmark and Share

 

 
 
Facebook
 
© 2007-2018 versuri-si-creatii.ro