Muzica
 


Elena Victoria Glodean - Sunt rastignit de propriul meu destin

Acorda o nota acestei creatii :
( 0 voturi )

Sunt rastignit de propriul meu destin
si-n vârful crucii-mi creste o aripa
ce-n zborul ei deschis catre pamânt
îmi tot aduna clipa de risipa.

Si tot cioplind în lemnul ud, sa scap,
ma pierd în soarta cu-o treapta mai jos.
Apoi, mi-adun într-un cuvânt nescris
trairile-mi ramase de prisos.

Ma ard pentru un ceas si ma fac scrum
când bolti de ceruri mi se lasa grele
si ma propag ca un ecou prin timp
în sunetul facliilor de stele.

Sunt rastignit de propriu meu destin
si-n volbura luminii de sub pleoape
îmi lacrimeaza ochii-a rugaciune
când, iarasi, Doamne, mi Te simt aproape !




Bookmark and Share

 

 
 
Facebook
 
© 2007-2018 versuri-si-creatii.ro