Muzica
 


Florin Lestat - Calatoriile lui Cristofor Columb

Acorda o nota acestei creatii :
( 62 voturi )

Cristofor Columb s-a nascut în Genova, Italia, în jurul anului 1451. Tatal sau a fost tesator si se presupune ca Cristofor a intrat în acest comert de mic copil. La mijlocul anului 1470 a realizat prima sa calatorie spre insula Chios, situata în Marea Egee. În 1476 Cristofor Columb a navigat cu un convoi spre Anglia. În timp ce se afla în dreptul coastei Portugaliei convoiul a fost atacat de pirati si nava pe care se afla si Columb s-a scufundat, însa acesta a înotat pâna la tarm si a gasit adapost în Lisabona. Stabilindu-se acolo, unde fratele sau Bartolomeu lucra drept cartograf, s-a casatorit în 1479 cu fiica guvernatorului insulei Porto Santo. Unicul copil al lui Cristofor Columb din aceasta casatorie, Diego s-a nascut în 1480. Bazându-se pe informatiile acumulate de-a lungul calatoriilor sale si studiind cartile si hartile din vremea sa, Cristofor a ajuns la concluzia ca pamântul este cu 25% mai mic decât se credea pâna atunci. În premiza acestor lucruri Columb a crezut ca puteai sa ajungi în Asia mai repede navigând spre vest. În anul 1484 si-a prezentat ideile regelui Portugaliei, cerând finantare pentru o calatorie spre vestul Oceanului Atlantic. Propunerea sa a fost respinsa.
Putin timp dupa aceasta, Columb s-a mutat în Spania unde planurile sale au câstigat suportul unor persoane foarte influente, astfel aranjându-se o audiere în 1486 la Isabella I, regina Castiliei.
Tot în acest timp a cunoscut-o pe Beatriz Enriquez, care a devenit amanta sa si mama celui de-al doilea fiu Ferdinand Columb. În Spania ca si în Portugalia o comisie regala i-a respins planul. Cristofor Columb a continuat însa sa caute ajutor si, în sfârsit, în aprilie 1492 insistenta sa a fost recompensata: Ferdinand V, regele Castiliei si regina Isabella au fost de acord sa sponsorizeze expeditia. Contractul semnat mentiona ca navigatorul devenea vicerege asupra tuturor teritoriilor descoperite si i se mai atribuia o zecime din toate metalele pretioase descoperite sub jurisdictia sa.
Prima expeditie pleaca din portul Palos de la Frontera cu navele Santa Maria - de aproximativ 30 metri lungime care era sub comanda sa, Pinta si Nina - doua caravele mici de aproximativ 15 m lungime. Cele doua nave mai mici erau comandate de catre Martín Alonso Pinzón si fratele sau, Vicente Yañez Pinzón si cu 90 de oameni. Este ales pentru traversarea oceanului drumul alizeelor. La 12 octombrie 1492, la ora 2 noaptea, Rodrigo de Triana - un marinar de pe Pinta zareste pamântul, descoperindu-se astfel Lumea Noua - AMERICA. Sunt descoperite insulele: Santa Maria Conception, Fernandina, Isabella, Juna, Bohio - Española. Pe 15 martie 1493 Columb revine triumfator în Spania. El a exploarat la fel si coasta de nord-est a Cubei si coasta nordica a Hispaniolei, din 5 decembrie. Aici a esuat Santa Maria, în dimineata de Craciun 1492, echipajul fiind nevoit s-o abandoneze. El a fost primit de localnicul Guacanagari, care i-a permis lui Columb sa îsi lase câtiva din oamenii sai în acel sat când va pleca. Columb a lasat 39 de oameni si a întemeiat asezarea La Navidad, care astazi este o localitate din Haiti. Înainte de a se întoarce în Spania, Columb a rapit între zece si douazeci si cinci de Indieni, pe care i-a luat cu el. Doar sapte sau opt din ei au ajuns vii în Spania, ei au facut impresie la Sevilia.
Columb imediat a planuit o a doua expeditie cu 17 vase si aproximativ 1500 de oameni, care a plecat din Spania în septembrie 1493. Debarcarile au fost facute pe insulele: Dominica, Guadalupe si Antigua. Pe data de 27 noiembrie vasele au ancorat la Navidad unde toti oamenii au fost ucisi, iar fortul a fost distrus. Columb a abandonat ruinele, si aproape de Capul Isabella (Republica Dominicana), a stabilit o colonie care a devenit prima asezare europeana în Lumea Noua. Parasind colonia pentru o calatorie de explorare în primavara anului 1494, Columb a cercetat coastele Cubei pe care el a considerat-o ca nu este o insula, ci o parte a continentului asiatic. Când Columb s-a întors în colonia Isabela (29 septembrie 1494) a constatat ca între colonisti se iscasera serioase disensiuni, iar o parte dintre ei erau deja în drum spre Spania pentru a-si expune revendicarile. Una dintre problemele majore cu care se confrunta Columb era ostilitatea bastinasilor a caror initiala prietenie a disparut datorita brutalitatii europenilor. Columb a reusit sa-i învinga pe bastinasi în batalia din martie 1495 si a deportat un numar mare dintre ei în Spania pentru a fi vânduti ca sclavi. Regina Isabella s-a opus si supravietuitorii au fost returnati. O comisie regala de investigatii a ajuns la Isabella în octombrie 1495. Pentru ca acest grup critica insistent politica sa, Columb a stabilit o noua capitala în Santo Domingo si a plecat spre Spania lasându-l pe Bartolomeu la comanda. A raportat direct regelui Ferdinand si reginei Isabella care au înlaturat orice critica la adresa lui Columb. Suveranii au promis ca vor trimite o noua flota, dar pentru ca le-a scazut entuziasmul din cauza neproductivitatii coloniilor, a durat aproape doi ani pâna când opt vase au fost trimise.
Columb a ridicat ancora în a treia sa calatorie pe data de 30 mai 1498. Prima debarcare a avut loc pe insula Trinidad (Sfânta Treime). Atunci a descoperit insula care se numeste acum Venezuela. Dupa ce a navigat de-a lungul coastei a intrat în Golful Paria. La gurile râului Orinoco a coborât putin pe uscat. În jurnalul sau de bord a scris ca a gasit o “Lume Noua” necunoscuta înca europenilor. Columb a ridicat ancora din nou, întâlnind si alte insule noi printre care si insula Margarita dupa care si-a îndreptat cursul spre insula Hispaniola. Ajungând în Santo Domingo (31 august), Columb a gasit o parte din colonie revoltându-se împotriva fratelui sau. A anihilat rebelii si si-a intensificat eforturile, însa inutil, sa converteasca bastinasii americani la crestinism. De asemenea a extins operatiunile de extragere a aurului. În acest timp adversarii sai din Spania au convins regalitatea ca insula Española ar trebui sa aiba un nou guvernator. În mai 1499, coroana l-a îndepartat pe Columb si l-a numit pe Francisco de Bobadilla, care a ajuns pe data de 23 august 1500 pe insula, si i-a arestat pe Columb si pe fratele sau Bartolomeu. I-a încatusat si i-a trimis în Spania. Columb a insistat sa ramâna cu catusele pâna când regina avea sa i le scoata. Monarhii i-au iertat pe cei doi frati si i-au rasplatit, dar au refuzat sa le dea comanda coloniilor. Bobadilla a fost înlocuit ca guvernator dupa putin timp de catre Nicolas de Ovando.
Vorbind despre motivatiile care l-au facut pe Columb sa plece în aceste expeditii, Tzvetan Todorov afirma în Cucerirea Americii. Problema celuilalt, ca nu cupiditatea a constituit adevaratul sau mobil:

Daca îi pasa de bogatie este pentru ca ea semnifica recunoasterea rolului sau de descoperitor; dar pentru el însusi prefera vesmântul simplu al calugarului. Aurul reprezenta prea rudimentara pentru a-l interesa pe Columb, si trebuie sa îl credem atunci când scrie în jurnalul celei de-a treia calatorii: „Domnul stie prea bine ca eu nu îndur toate aceste chinuri pentru a strânge bogatii, nici pentru a le descoperii pentru folosul meu; caci, în ceea ce ma priveste, stiu prea bine ca tot ce se poate obtine în aceasta lume este van, daca nu are drept tel onoarea si slujirea Domnului” .

Ceea ce îl preocupa cel mai mult pe Columb era expansiunea crestinismului. Obiectivul sau era: „În numele Domnului Nostru, sper sa pot raspândi în univers numele sau sfânt si Evanghelia” (1502, Scrisoare catre pp. Alexandru al VI-lea). Om de o adânca piosenie, era mânat de ideea unei victorii universale a crestinismului. Un alt proiect a lui Columb era plecarea în cruciada si eliberarea Ierusalimului.
Atunci cand descopera insule, Columb doreste sa le denumeasca în functie de locul pe care-l ocupa acestea în descoperirea sa, în special denumiri religioase. El ignora diversitatea limbilor, fapt care nu-i lasa decât posibilitatea a doua comportamente complementare: sa recunoasca ca este vorba de o limba, dar sa refuze a crede ca este diferita; sau sa recunosca diferenta dar sa refuze a crede ca este vorba de o alta limba.
Rezultatul lipsei de atentie acordate limbii celuilalt duce, pe parcursul primei calatorii, la incomprehensiunea totala a bastinasilor. Desi face dovada incompre-hensiunii sale, Columb pretinde fara încetare ca întelege ce i se spune. Toate esecurile înregistrate de datoreaza atât neîntelegerii limbii, cât si a obiceiurilor indienilor. Comunicarea umana nu-i reuseste exploratorului pentru ca nu îl intereseaza.
Columb nu vorbeste despre oamenii pe care îi întâlneste decât pentru ca acestia fac parte din peisaj. Dintre particularitatile indienilor, frapanta pentru acesta, este absenta vesmintelor. Despuiati fizic, indienii îi apar lui Columb despuiati de orice calitate culturala: ei sunt caracterizati prin absenta obiceiurilor si a riturilor .
Todorov se întreaba în cartea sa cum poate fi Columb asociat celor doua mituri aparent contradictorii, cel dupa care celalalt este „salbaticul bun” si cel dupa care el este un „câine jegos”, sclav în toata puterea cuvântului. Raspunsul este simplu: pentru ca amândoua au o baza comuna, necunoasterea indienilor si refuzul de a le admite calitatea de subiect cu aceleasi drepturi. Columb a descoperit America, nu si pe americani .




Bookmark and Share

 

 
 
Facebook
 
© 2007-2018 versuri-si-creatii.ro