Muzica
 


Gerra Orivera - Când între tine și tine din andreaua vremii scapă un ochi de humă

Acorda o nota acestei creatii :
( 0 voturi )

*în ușa ta de bați nimeni nu îți răspunde*



ca-ntr-un descântec din urzeala minții
păgână ies în dans de fluturi și-o mare în refluxuri citadine
în glezna dimineții îmi este pașaport mareele îmi curg din plete
când umbra ta mi se așază pelerină pe umerii mustind de stele rebele și ghidușe
în poala neodihnei varsă știri de ultimă oră despre revolta licuricilor
din piele și armistițiul semințelor
un soare blând îți cos de-o gaică efemeră
staminelor de lut polen de nemurire să le fecundeze cordul
un puls de zeu ridică glezna de pe ceruri
mult mai înalt să se respire omul și-n întrupări multiple divinul
să învețe în filigran să-și acordeze
dorul

cum să nu știm acasă doar acasă un singur ochi încape totul

tu simți fără vedere taina corolelor
sultană făr' de pereche aprind inima abisului și deschid haremul astrelor
orgii de alb e fiecare sunet vibrează corzi de ventricul la vioara vieții
când ne cântă partitura magul ce deține taina
tuturora unul vălurit în toate așază meticulos oglinzile
doar prăbușindu-se dominoul ființării trasează în sânge meridiane înălțării
fii liniștit tu milostivul care i-ai făcut pat lui iuda între
polii arterelor tale nu există greșeală când totul se plătește cinstit
o pupă îți va primi oasele pe care nici o răstignire
nu le-a murdărit

am o singură certitudine
n-am să sar de pe stâncă în tatuajul nimănuia

nu militez contra trotuarelor înțeleg urletul omului
prins între dale tu întinzi brațul poemului ca o scară pe strălucire
se urcă doar cu tălpile goale și din suflet curat
mierea se-adună în fagurul lumii și se bea în smerenii
de seară

în fața neantului drumuri dezlegate
închiderea-n coduri de mlaștină sau lavă este opțiunea fiecăruia

cum să-ți extrag dintre vertebre vulturul drag poet când tu despici și cerni fără odihnă
deşert şi frig prin amorţite şi străine chipuri
și templul tău surpă-n uitare armătura coastei iubirii în cine trăiești
când amnezic venele-ți fumegi
și candela arde în scrâșnet absența
ventuzele cărnii nu prind nici un os între tine și coloana de cer pe care
ne urci înflorit c-un surâs și-o orchestră de greieri

alte trupuri pot tropăi cu minuni pe aleile tale doar sub contract de prezență

unde te ești când te-ascunzi sub iluzii
iar eu atenă cu armura scrijelită-n insomnii acide și-o bufniță graseindu-mi
consoanele humei pe înțelesul furnicilor
pescuiesc găuri din șuvoiul vremii să fac năvodului un nod
înghit rebeliunile oarbe împăturesc alchimic colții dragonului în mușchi
de tandrețe sparg cifrul inspirului unic părintele tânjește să fulgere
cu vedere pleoapa destinului înainte de necesara scrumire

în răspântii mișună spaime trădări eroisme de paradă survol de inimii

între apocalipse de iarbă ne-am mai rămas doar nouă
ostatici benevoli
gordienelor din spovedanii
sosiile noastre celeste sparg crusta târziului clipei joacă poker
la cazinoul luminii

un înger poznaș ține miza
dumnezeu face cărțile cu mâinile tuturora




Bookmark and Share

 

 
 
Facebook
 
© 2007-2018 versuri-si-creatii.ro