Muzica
 


Ion Vanghele - Atatea ceruri lumea mea o cresc

Acorda o nota acestei creatii :
( 0 voturi )

Atatea ceruri lumea mea o cresc
Si-o scutura in toamna cea tarzie
Ramane doar prin Raiul pamantesc
Sa zboare catre tine, o poezie.

Cuvintele ca niste fluturi demni
Cu aripa-petale colorate
Sa-ti spuna peste clipe ce insemni
De ce in turn un clopot tandru bate.

In risipirea sunetelor sale
Arama zanganind cu glas marunt
Iar tu apari cu fosnete de poale
Sa ma iubesti chiar pacatos cum sunt

Cand ne-om izbi ca doua mari comete
Tu vei fugi in lumea ta cu tot
Eu singur voi pasi pe indelete
Tacut si trist ca altfel n-am sa pot

Un condamnat la vesnica uitare
Crucificat in noptile de vis
Cand ars de dor ca de o sufocare
Pandora clipei o voi fi deschis

Suntem doua iubiri intarziate
Nascute una-n sud alta-n apus
Un pumn de frunze-n vremuri rasfirate
Arzand pe rugul unde noi le-am pus

Si-n parc de altii banca-i ocupata
Strainii-acolo-acuma fac popas
Prin plopul cu coroana desirata
Doar vantul plange-atat ce-a mai ramas

O luna noaptea ne ingroapa rece
Pe ziduri umbrele alene trec
Nu stiu cu mine ce se mai petrece
De ce in zori tot trebuie sa plec.

Lasand in urma plopii ravasiti
Cu frunzele sunand incet si demn
Iluzie a celora iubiti
Care plecand s-au prefacut in semn.




Bookmark and Share

 

 
 
Facebook
 
© 2007-2018 versuri-si-creatii.ro