Muzica
 


Ion Vanghele - Balada pentru Timur Malik

Acorda o nota acestei creatii :
( 1 vot )

Timur Malik in insula se-nchise
Mongolii navalisera pe Syr
Credeau ca a ucide-i chilipir
Precum samanul lor curand prezise

-Nimic in urma din cetati ramana
Vorbise-ntunecatul Ghinghis Han
Si bolovanii se-adunau un lan
In garla azvarliti pe rand din mana

Un drum de piatra prinse-ncet fiinta
Oprind pe laturi apele adanci
Taranii stransi, munceau la pod pe branci
Facand sa fie drumul cu putinta

Din barci turcesti sageti zburau a moarte
Loveau taranii ce lucrau, pe rand
Iar apele se desfaceau mormant
De mortii ce cadeau, – desfigurate

-Aceasta insula ne e pieire
La noapte-o sa fugim, -rosti Malik
Si toti ostenii, pan’la cel calic
In barci suira pentru izbavire

Mongolii sus pe mal ii urmarira
Zvarlind in apa neagra cu faclii
Cuprinse parc-adanc de insomnii
De-a lung de mal, valuri de jad, clipira

Balaurul cu solzii de arama
Cu flacari azvarlea pe ochi si nas
Pe mal, pustiul rece a ramas
Iar luna sangera parca de teama

Ca niste pasari negre care zboara
Cand toamna bate-nfrigurata-n iurti
Barcutele se-ndepartara iuti
In noaptea care-acum le inconjoara

Giuci care plecase mai ‘nainte
A construit pe fluviu jos baraj
Pe-ntunecatul, smeadul sau obraz
Ochiul aprins vedea numai morminte

Timur de veste lua si debarcara
Voinicii intr-un crang pustiu de mal
Deasupra cerul parca un opal
Si luna sangerie-i, dezmierdara

-Pe mal fugi ghiaurul, hai cu hoarda
Din urma sa il pridem negresit
Pacate multe sunt de ispasit
Sa mearga dupa dansul avangarda

Cu chiote calari alearga gloata
Sagetile sus fac acoperis
Si cad apoi cu zgomot de grindis
Iar sangele rastoarna ros, galeata

Rasuna chiote, larma de arme
Cazura imprejur ostasii morti
Raiul desferecase rosii porti
Pe tron sezand Alah care nu doarme

Tipa pamantul de atata sange
Lupta devine-a lui Seitan huzur
Moartea inchide gura, un murmur
E glasul ingerului care plange

Si uite-asa cazura cate unul
Ca spicul rupt de un secerator
Caci fiecare este muritor
Cand sangele improasca viu, zabunul

Vreo trei mongoli dupa Malik se luara
-Am trei sageti si nu am sa gresesc
Pe unu-n ochi tragand am sa-l tintesc
Si cel lovit de moarte-agonic zbiara

Raman doar doua, vreti sa va omor
Mongolii caii amandoi intoarna
Malik se pierde in pustiu, in goana
Parca-i o pasare nebuna-n zbor

Si-ntr-un tarziu, gonind pe cal din plin
Cel ce oprise hoarda-n drumul ei
Sari din sea si strans fu cu temei
In brate de maritul Jel…el Din




Bookmark and Share

 

 
 
Facebook
 
© 2007-2018 versuri-si-creatii.ro