Muzica
 


Ion Vanghele - Critica profana a poeziei ( urmare 3 )

Acorda o nota acestei creatii :
( 0 voturi )

“Crini cu fruntea aplecata,
Îți aduc pe veci uitarea…”
Imaginea aceasta a fluviului uitarii, miticul Lethe este sublima.Cateva stofe mai tarziu, doamna va uita ce a scris aici, ca sa spuna:
“Iar pe fruntea-mi chinuita,
Mii de nuferi au crescut, ”
Pai ori uita si atunci fruntea nu mai este chinuita, ori fruntea este chinuita si atunci floricelele den versurile mentionate fac orice altceva decat datoria pentru care exista acolo.De aici tragem concluzia ca poeta ori minte, ceea ce este grav de tot ori ea insasi este o uituca notorie contrazicandu-se singura de la o strofa la alta, ceea ce presupune circumstante atenuante, din moment ce am observat acest obicei nesanatos si la alti poeti mai mult sau mai putin consacrati.
Urmeaza acum gogosica despre care vorbeam stropita mai mult decat abundent cu zahar farin.
“În gradina fermecata,
Cânta florile iubirii…
Îngeri-cu penelu-n mâna,
Azi , picteaza trandafirii…”
In acesasta euforie de-a dreptul mistica, in acest extaz sau pictorial demn de plau cu boy sau alta revista de scandal, cand ingerii( cine s-ar fi asteptat la asta) se apuca sa picteze niste trandafiri nud, este si normal sa apara si miracolul divin:
“Edenul e-n sarbatoare,
S-aud triluri nerostite,
Florile iubirii noastre
Merg cu spatele-nainte…”
Ceea ce nu am putut eu sa inteleg, -dar asta se pare ca este defectul meu de ateu sau de liber cugetator inversunat, -este cum poate cineva sa auda niste triluri nerostite.Se stie ca auzul este cel care ne permite sa facem cunostinta cu sunetele produse de o sursa oarecare, inclusiv de cel al cioculetelor care se deschid si spun: cirip, cirip.Daca aceste cioculete stau inchise bine mersi, cum putem auzi noi cirip cirip, daca pasarelele tac din gura? Poate doar daca suntem dusi cu pluta.De asta sustin ca aici ne gasim in fata unui miracol poetic, imaginarul poetei umbland cu concepte credibile care se produc sau exista chiar daca noi nu suntem de acord cu ele.In aceeasi scara de valori nemuritoare, intra si ” florile care merg cu spatele inainte.”Important este ca alte persoane neserioase sa nu puna vreo sfoara sau vreo buturuga, pentru ca aceste flori sa cada cu radacinile in sus.
Imaginea fiintei transformata in nuferi este iarasi frumoasa, faptul ca unul dintre ei se gaseste la barbatul visurilor, denota ca in barbati nu poti avea incredere niciodata acestia fiind in stare de orice.




Bookmark and Share

 

 
 
Facebook
 
© 2007-2018 versuri-si-creatii.ro