Muzica
 


Ion Vanghele - Heracles si Echidna ( urmare )

Acorda o nota acestei creatii :
( 0 voturi )

Referitor la Echidna am vazut ca aceasta i-a furat iepele lui Heracles.O simpla afirmatie de acest fel, daca este decriptata corect poate indrepta cititorul catre solutia istorica a problemei.Modul cum trebuie sa gandim pentru a intelege mitologia, este urmatorul:
Ce zeitate pagana ( din mitologie) de natura femeiasca, este intr-o relatie directa cu caii, fiind la fel ca si Poseidon al Grecilor, stapana a cailor? Cum arata aceasta zeitate reflectata in credintele sau folclorul romanesc si universal?
Sa incercam sa raspundem la prima intrebare:
Zeitatea despre care vorbim se numeste Epona. Numele ei provine din latinescul Epo-care la noi a dat denumirea feminina a calului_iapa.Epona este mentionata in mitologia romana fiind de origine gallica.( vezi mitologia celtica).Rhiannon, la celtii din Tara Galilor, (Walles) patronand lumea subpamanteana, dar ocrotind si caii -calul fiind in conceptia celtica, simbolul trecerii mortilor in lumea cealalta.Este motivul pentru care zeita era reprezentata plastic fie calare pe un manz, fie in picioare intre doi cai.Imaginea iconografica cea mai frecventa Ccalare sau alaturi de cal) s-a raspandit din Gallia la cei mai multi dintre celtii continentali.Preluand-o de la gali, romanii au venerat-o ca zeita care protejeaza caii, magarii si catarii si ii pastrau imaginea in firidele din peretii grajdurilor.”
Sa ne amintim ca Gyges pastorul, a gasit intr-o pestera un cal de bronz si un imparat mort cu un inel de aur in deget pe care si l-a insusit fara prea multe fasoane.Am incercat sa punem iconic aceasta intamplare intr-o relatie, dar intrebarea persista: Face Gyges parte din cultul Zalmoxis si este legat de muntele Kogaion, ori ceea ce am vazut reprezinta un sanctuar antic al celtilor ascuns intr-o pestera, sanctuar inchinat zeitei Epona? Sa incercam sa aratam cum apare aceasta zeitate celta in folclorul nostru romanesc si universal.Vom reduce totul la o imagine rezumativa deocamdata pe care o luam din cartea lui Hasdeu(pg.(pg.66, vol.2):
“Paduretul” (Transilvania de I.T.Mera, Familia, nr.24, din 1883:
Mama Padurii clantanind din dinti, baga slujitor pe Paduretul sa-i pazeasca o iapa un an.Anul era de trei zile.Ea locuia intr-o pestera mare si groaznica( sugestia htoniana a zeitei) ingradita cu un gard in care erau 99 de pari inalti cu cate un cap de om in varful lor si numai un singur par era gol , care striga vesnic: cap, cap, cap…( simbolul necropolei)Iapa pastea numai noaptea…( este inca o caracteristica celta, care isi are corespondentul si undeva, in obiceiurile unui sat sau comune romanesti, unde oamenii isi desfasoara activitatile numai noaptea.)Se pare ca noaptea, simboliza si lumea infernala, asa cum apare in epopeea lui Homer, Odiseea:
(pg.254, Cantul XI):
“Ajunseram la capatul de ape,
Pe-afundul Ocean unde-i cetatea
Poporului Cimerian de-a pururea
Invaluit in ceata si-ntuneric
Ca-n veci nu-l vede luminosul soare
Cand el spre cerul instelat se suie
Si spre pamant la vale se coboara
Ci bezna urgisita cotropeste
Pe bietii muritori.




Bookmark and Share

 

 
 
Facebook
 
© 2007-2018 versuri-si-creatii.ro