Muzica
 


Ion Vanghele - Hermeneutica Miturilor vol.2 ( urmare 1 )

Acorda o nota acestei creatii :
( 0 voturi )

Hermeneutica Miturilor vol.2 ( urmare 1 )

26/12/2011 de vanghelis008 | Editare

In toate aceste exemple, obiceiul este asociat scaldatului, sau cu acea persoana care intr-un fel sau altul are de-a face cu apa, iar protagonistii sunt copiii. Se intampla in felul acesta un fenomen analog basmelor si povestilor populare, care desi au ca public tinta copiii, informatia simbolica pastrata si transmisa memorial, existenta in continutul produdul folcloric, este de natura istorica mesajul criptic fiind adresat unei alte categorii de varsta. Ritualul scoaterii apei din urechi este demonetizat, din cauza ca este pus pe seama copiilor, intr-o imprejurare specifica legata de nevoile varstei lor. Ceea ce devine insa atipic, este acest aspect de recompensa financiara, dat fiind ca in general copiii nu au de unde sa plateasca cu galbeni sau cu parale actul scaldei la care participa.AIci intrevedem doua directii de cercetare:
-Plata este efectuata de personajul care doreste sa se scalde, ea fiind reprezentata de monede noi sau vechi, de valoare mica, pentru a indupleca spiritul apei sa permita accesul intr-un spatiu care ii apartine in totalitate. Dintr-un astfel de obicei, se va naste mai tarziu plata vamei celui care trece o apa, se scalda sau isi construieste o casa intr-un anumit loc, banii fiind ingropati in temelia ei.
-Problema se schimba in mod radical in momentul cand nu este vorba despre o plata propriu zisa efectuata de catre cel care tulbura linistea apei si a zeului -in general feminin- al acestui mediu acvatic, ci vorbim despre transmiterea unei informatii criptice. In felul acesta, informatia si-a pierdut informatorul initial, ramanand numai mesajul care trebuie inteles. Continutul mesajului este compus din trei parti:
-Partea 1: Este indicat locul in care se gaseste tezaurul:
“Auras, Pacuras.”
Unul dintre aceste nume, - sau chiar amandoua, - reprezinta denumirea unei ape in albia careia se afla ingropat un tezaur monetar alcatuit din bani de aur.
-Partea a doua: Este indicata metoda care trebuie aplicata pentru obtinerea tezaurului:
” Scoate apa din urechi “.
In cazul acestui descantec sau ritual, “urechile” sunt sinonime cu groapa facuta pe fundul albiei , intr-un astfel de loc amenajat special fiind ingropati banii. Este interesant faptul ca este folosit pluralul, “urechi”, ba in unele descantece, se specifica: “Scoate-mi-o din amandoua”… ceea ce la nivelul descantecului, sugereaza existenta a doua locatii deosebite, unde tezaurul este impartit si ascuns.
-Partea a treia: Este indicata natura tezaurului aflat in ascunzatoare:
Acesta este compus din “galbeni vechi”.
Potrivit interpretarii facute de mine acestui text, rezulta ca exista un curs de apa care in vechime purta numele de Auras, Pacuras, sub apele acestuia fiind ingropat in doua locatii diferite, un tezaur monetar alcatuit din parale sau galbeni vechi.
Deoarece copiii isi astupa urechile cu lespegioare de piatra, rezulta ca cele doua gropi au fost acoperite cu piatra mai marunta sau chiar cu lespezi de piatra, astfel ca apa sa nu dezgroape tezaurul si sa il risipeasca tarandu-l la vale.
Intrebarea care ne-o punem este daca in istoria noastra veche, intalnim mentionarea ingroparii unui tezaur sub apele unui rau sau unui lac de catre un rege. Iata ce citim in “Cartea Comorilor” a lui Mihai Gheorghe Andries”, ( pg.257):
“Decebal-istoriseste Dion Cassius- vazand ca sortii razboiului ii sunt potrivnici, si ca e pe cale sa piarda razboiul, pentru a nu lasa prada in mainile romanilor atata aur si argint agonisit, hotari sa-l ascunda in asa fel incat sa nu poata fi gasit de adversari. El alese pe cei mai puternici dintre sclavi, si ii indruma sa abata apele raului Sargetia.Cand matca raului fu secata, sclavii sapara o groapa adanca intr-un anume loc cu chibzuiala ales, unde au fost ingramadite avutiile purtate pana acolo.Apoi groapa s-a astupat cu pamant iar deasupra a fost asternuta o patura grea de piatra. Dupa care, inturnandu-se apele acelui rau in matca lor dintotdeauna, nu a mai ramas niciun semn al celor intamplate. O alta parte a pretioaselor sarcini, scoase in taina din cetate, au fost bine ascunse in pesteri srtiute doar de putini. Cand toate cate au fost poruncite de Decebal s-au savarsit cu bine, spre a feri comorile de primejdiile viitorului, slujitorii folositi pentru a duce pana la capat aceste tainice lucrari, au fost sortiti mortii. Si nu s-ar fi stiut niciodata nimic despre cele petrecute pe firul Sargetiei, daca Bicilis, un tovaras de arme a lui Decebal, luat in captivitate la romani, n-ar fi dezvaluit taina pentru a i se cruta viata.”




Bookmark and Share

 

 
 
Facebook
 
© 2007-2018 versuri-si-creatii.ro