Muzica
 


luceafarul - sonet

Acorda o nota acestei creatii :
( 0 voturi )

I Cununii eu nu florile aplaud
ci fruntea ne-nvatata sa le poarte.
Ca-ntr-o oglinda-n pagina de carte
deci n-am sa mint ca binele vi-l caut
cu o privire raul dând de-o parte
din vechea pusca-armând mai vechiul flaut !
Privirea ei ei de dincolo de moarte
cu groaa sa ma certe ca o laud !
Ma afundam ca soarele în mare
tinând la piept siragul ei de stele
iara din paru-i ultima ei floare
de valuri dusa se ‘neca cu ele…
pân- a durerii vâlvataie tare
zvânta-al meu plâns de lacrimile grele.




Bookmark and Share

 

 
 
Facebook
 
© 2007-2018 versuri-si-creatii.ro