Muzica
 


Adrian Paunescu - Prea târziu, la Paris

Prea târziu am ajuns la Paris, prea batrân,
n-am avut nici noroc, nici chemari, nici curaj,
unde sunt, ma trezesc doritor sa ramân
si, cu grele picioare, m-ating de pavaj.

Nu-i de mine nimic din infernul modern,
eu în pesteri, acum, as avea locul meu,
pe o piatra de râu mi-ar fi dor sa-mi astern,
orice drum la Paris mi se pare prea greu.

E trei sferturi sub ierbi generatia mea,
ce sa caut aici, fara nimeni din toti?
invalizi gloriosi, lânga voi as cadea,
dar ma cheama absurd nebunia pe roti.

Prea târziu am ajuns, prea batrân, la Paris,
amintirea s-a sters, în memorie-i gol,
era bine sa-l gust, cât mi-a fost inetrzis,
de pe oricare loc, azi, abia ma mai scol.

Si mi-e dor de Brâncusi, cel mai mult de Brâncusi,
daca nu-ntârziam, într-un straniu pariu,
îi umblam la feresti, îi dormeam pe la usi,
pentru opera lui, macar piatra sa-i fiu.

Condamnat, pentru veci, sa fiu numai român,
noapte buna, oras al eternei lumini,
prea târziu am ajuns la Paris, prea batrân,
hai acasa, eu plec, n-are rost sa ramân,
e prea scump pentru mine sa mor în straini.




Bookmark and Share

 

 
 
Facebook
 
© 2007-2018 versuri-si-creatii.ro