Muzica
 
   # A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
  



>> A >> Aurel Petre >> Femeia

    


Aurel Petre - Femeia

Bookmark and Share

Ai numai fluturi ce se strâng pe piele
Și numai soare, galben râu de miere,
Nu stele reci vreau, ci raza-ți pamânteană
Și iarba crudă de lacrimă-n icoană.

Ai numai zile ce scapătă-n cărare,
Geamăt ascuns sau vis, sau sărbătoare,
Ești dragă geană ce arde în cuvânt,
Pe coaja lumii horești al nunții vânt.

Ai sâni ca luna și bustul cald al verii,
Ești amintirea prin pozele tăcerii,
Nufăr bălai e coapsa ta dospită,
Ochi de sirenă ai din marea adormită.

Tu ești blestem țesut prin foi de tramă,
Ispitele în frâu îți împletesc maramă,
Ești fulgul adierii în vânturile oarbe,
Drumeți culoarea zilei din tine să absoarbe.

Pe zei i-ai tulburat în fiere și genuni,
Simțirea le-a copt cerul și verdele-n păduri,
Pe gură ai sărutul, incendiu-n infinit,
Ce mușcă buza-ți moale ca unic răsărit.

Și scoli din morți suflare în patime fierbinți
Cu-a ta îmbrățișarea și rozul din dorinți,
O clipă ruptă-i darul ce l-ai trimis în lume
Și-ai presărat amorul pe mângâiate strune.

Îți lunecă în inimă tot pulsul tău de floare
Și-ți calcă-al tău frunziș de plete abisale,
Mai oropsită ești și mai iubită-n arcă
Și pura-ți dezmierdare în zâmbet te încarcă .

Căi mușcă în adânc, când naști, suflând trăire,
O lacrimă-n puri stropi mișcați de a ta fire,
O, ce înaltă-i bolta în dragostea-ți voită,
Foșnind visează ceru-n silaba regăsită.

Ești viață-n basm de stele și-n lumea nenăscută,
Tu ai crescut pământul în scutece de sfântă,
În iaduri tu arzi focul și-n ghețuri de stafii,
Pe coarne de milenii, pe-altar de bucurii.

Ai numai flori de cântec în pulsul de ființă,
Armatele de glorii s-au frânt pentru-a ta viță,
Caleștile de suflet din tine își beau apă
În nostalgii celeste ce murmură la poartă.

Ești geană-n rugul ranii din rupta dimineață
Când zorii ochi-ți văd în roua-i de pe față,
Durere-a omului, copii tăi sunt prinți,
Însemnele iubirii din sâmburi de părinți.

Ferice este Domnul, din foc te-a făurit,
Și te-a sădit adânc și-n nuri te-a tăinuit,
Pictura ta-n verset e trup de mănăstire,
Zidindu-ți carnea-n duh și-n pântec de iubire !

Publicat de Aurel Petre la miercuri, februarie 14, 2018


Adaugat de : ALapis

Bookmark and Share

 
 
Salveaza in format TXT
 
Trimite unui prieten prin Yahoo!Messenger
 
Raporteaza o eroare
 
Afiseaza / ascunde comentarii
 
Niciun comentariu adaugat. Fii tu primul care comenteaza!
 
 
 
 
Autentificare
 
Utilizator: 
Parola: 
 
   Cont nou
 
Adaugare

Stii un vers nou? Adauga-l aici!

Trebuie sa fiti autentificat pentru a putea adauga materiale sau comentarii.

 
Top utilizatori
1. Gerra Orivera - 30105 puncte
2. vanghelis007 - 22183 puncte
3. silvy - 8204 puncte
4. smaranditza - 7472 puncte
5. goeteri - 6841 puncte
6. Jurca Marinela Florina - 6738 puncte
7. pisicuta - 5730 puncte
8. nutzu - 5528 puncte
9. Adelydda - 5180 puncte
10. zuchini - 5171 puncte
Utilizatori | Top lunar | Top general | Istoric
 
Facebook
 
Comentarii

Trebuie sa fiti autentificat pentru a putea adauga materiale sau comentarii.

 
© 2007-2011 versuri-si-creatii.ro